cu roua de mâine eu aș vrea și-un câine
să-mi fie stăpân, ca este om bun
și să latre noaptea, când doar doarme șoapta
și restul e gloata ce n-aude roata
ea se tot învârte, asta este viața
ferice de cel ce se trezește dimineața
asta dacă nu ești bătrân și toate te dor
atunci parcă doar ai vrea să mori
și cu mult tăciune și scrumul răpune
nici rostul nu doarme, cuvântul adoarme
și spaima învie, pe veci din glie
și restul e tăcere, din dor și-nviere
un strop de gândire și multă creație
sub luna și stele găsești inspirație
a noastră nație, ce doarme si geme
cuvântul nu strica, cuvântul așterne
